Zona Europei Centrale și de Est s-a aflat întotdeauna în fruntea producției agricole europene: înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, peste 10% din PIB-ul ucrainean era asigurat de agricultură. În plus, Ucraina era și cel mai mare prăducător de ulei de floarea-soarelui (asigurând 50% din exporturile globale), al treilea cel mai mare exportator de orz, al patrulea el mai mare exporator de porumb și al cincilea cel mai mare exportator de grâu. Războiul, schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă plasează această regiune europeană în fruntea proceselor de integrare a noilor tehnologii și practici în agricultură, pentru a-și asigura progresul.
În afară de Republica Moldova, unde 12% din PIB este asigurat de agricultură, celelalte state din zonă nu au un sector agricol foarte valoros din punct de vedere economic: în România, agricultura ocupă 4,3% din PIB, 3,2% în Ungaria, 2,8% în Slovacia și 2,2% în Polonia. Cu toate acestea, fermierii din acest state s-au arătat nemulțumiți de modul în care atât statele lor, cât și Uniunea Europeană, au gestionat criza cerealelor din Ucraina.
Pe lângă aceasta, agricultorii din Centrul și Estul Europei se confruntă și cu nevoia de a-și menține competitivitatea pe piața globală, respectând totodată reglementările de protecție a mediului. De aceea, nemulțumirile care au condus fermierii la proteste pe întreg teritoriul blocului comunitar au fost alimentate și de propunerea inițială de a reduce cu până la 90% emisiile de gaz din agricultură până în 2040. În plus, controversatul proiect de lege legat de pesticide a fost un alt subiect de dispută, din cauza obiectivului de reducere cu până la 50% a folosirii acestor substanțe până la finalul acestei decade.
Deși Comisia Europeană s- arătat receptivă la aceste nemulțumiri și a renunțat la proiectele de lege cu pricina, specialiștii evidențiază că fermierii europeni nu vor putea amâna transformările de la nivelul sectorului agricol la nesfârșit. Pentru că agricultura de precizie devine tot mai răspândită, senzorii, dronele, vehiculele autonome, roboții și toate celelalte noi echipamente vor înlocui multe dintre practicile agricole prezente, crescând productivitatea culturilor prin utilizarea eficientă a resurselor și reducerea impactului agriculturii asupra mediului înconjurător. Multe dintre acestea sunt dezvoltate pe teritoriu european și vor înlocui practicile curente.
Cu toate acestea, progresul în agricultură este costisitor, de aceea este foarte probabil ca fermierii să ceară Uniunii Europene sprijin financiar pentru a adopta noile soluții, având în vedere lobby-ul pentru modernizare și dezvoltare rurală. Totodată, noile tehnologii vor impune specializarea forței de muncă, care va putea fi instruită în măsura investițiilor în educația comunităților rurale.
În măsura în care acest lucru se va realiza, zonele rurale se vor dezvolta considerabil, creând locuri de muncă și diversitate economică, care se traduc prin reducerea clivajului dintre mediul rural și mediul urban. Productivitatea agricolă crescută va crește, la rândul său, gradul de securitate alimentară,asigurând reziliența regiunii în fața volatilității piețelor globale.
Susținerea financiară a fermierilor pentru adoptarea soluțiilor tehnologice, încurajarea agriculturii sustenabile și semnarea unor acorduri comerciale echitabile sunt câteva dintre măsurile care îi pot sprijini pe fermierii europeni în tranziția către agricultura viitorului, politicile agricole flexibile servind drept elementul-cheie în acceptarea schimbărilor de la nivelul sectorului agricol european.
Sursă text: Grzegorczyk, 2024 – „Modernisation and sustainability in CEE’s agricultural sector”, https://emerging-europe.com/news/seeds-of-change-modernisation-and-sustainability-in-cees-agricultural-sector/
Sursă imagine: Image by aleksandarlittlewolf on FreePik, https://www.freepik.com/free-photo/tractor-agricultural-machine-cultivating-field_11137387.htm#query=agriculture&position=4&from_view=search&track=sph&uuid=43685b17-f8ea-41d8-a7b1-b17f60bab328