Schimbările climatice afectează tot mai mult producția agricolă mondială și lanțul de apovizionare cu hrană din cauza prevalenței dezastrelor naturale dar și a temperaturilor aflate în continuă creștere. Cu toate acestea, politicile existente nu susțin îndeajuns fermierii pentru a face față noilor provocări, de aceea este necesar ca statele să acționeze susținut în direcția cultivării rezilienței climatice.
Conform raportului de monitorizare și evaluare a politicilor agricole lansat pe 30 octombrie de către OECD, suma investită în susținerea agriculturii de către cele 54 de țări analizate a ajuns la un maxim istoric de 851 de miliarde de dolari americani în perioada 2020-2022, din care 630 de miliarde au fost dedicați agricultorilor individuali.
În plus, guvernele au luat măsuri de protecție a producției agricole și în contextul războiului din Ucraina, de la limitarea barierelor la importurile de fertilizatori, stimularea producției locale de substanțe chimice sau folosirea fertilizatorilor organici, până la compensarea financiară a fermierilor pentru astfel de substanțe. De asemenea, tot pentru a-i sprijini pe agricultori, unele state au limitat sau chiar interzis importurile de produse din Ucraina, sau au renunțat la unele practici de protecție a mediului pentru a crește producția agricolă internă și stocurile globale, cu potențial dezastruos asupra mediului.
Raportul a descoperit peste 600 de măsuri pe care statele le-au implementat pentru a face față noilor provocări din agricultură, cu impact social, economic și instituțional: programe de adaptare, planificare și îmbunătățire a procedurilor, crearea de mecanisme financiare de susținere și consiliere în gestionarea problemelor climatice reprezintă aproximativ 61% din aceste măsuri. Restul sunt acoperite de investițiile în infrastructură, strategiile bazate pe protejarea ecosistemelor și soluțiile tehnice, fiind mai concentrate pe găsirea de soluții pentru fermieri și rețelele de ferme.
Totuși, aceste măsuri nu sunt de ajuns, mai ales dacă sunt încă în stadiul de planificare. Guvernele ar trebui, conform raportului, să treacă la faza de implementare, monitorizare și evaluare a acestora cât mai repede, echilibrând măsurile de susținere pe termen scurt cu acelea de adaptare pe termen mediu și lung. Politicile curente mai degrabă distorsionează modul în care funcționează piețele și îngreunează construirea rezilienței climatice. În schimb, cheltuielile pentru cercetare, biosecuritate, infrastructură și alte servicii generale sunt tot mai modeste, deși investițiile în aceste sectoare contribuie semnificativ la sustenabilitatea agriculturii pe termen lung.
Câteva recomandări din raport includ: renunțarea la politicile care îngreunează adaptarea, prioritizarea implicării guvernamentale în crearea de strategii de gestionare a riscului în agricultură, intervenția statului în situații concrete pentru a promova reziliența climatică sau îmbogățirea sistemului de cunoștințe și inovații în direcția sustenabilității producției agricole.
Sursă text: OECD, 2023 – „Policy brief: Agricultural Policy Monitoring and Evaluation 2023”, https://issuu.com/oecd.publishing/docs/agri-policy-monitoring-evaluation-policy-brief-202
Sursă imagine: Image by vecstock on FreePik, https://www.freepik.com/free-ai-image/women-child-planting-seedling-dirt-generated-by-ai_41365573.htm#fromView=search&term=climate+change+agriculture&page=1&position=4&track=ais_ai_generated®ularType=ai