Evaluând stadiul în care se află Planurile Naționale ale statelor din blocul comunitar, Comisia Europeană a emis un raport prin care rezumă concluziile analizei derulate pe patru paliere: susținerea sectorului agro-alimentar în mod rezilient și sustenabil pentru asigurarea securității alimentare, contribuția la eforturile de conservare a mediului înconjurător prin reducerea pierderilor biodiversității și a risipei resurselor naturale, consolidarea rețelei socio-economice rurale și încurajarea schimbului de cunoștințe, a educației și a digitalizării agriculturii.
Pentru primul palier, Comisia Europeană a evidențiat că, deși veniturile fermelor se află încă sub media așteptată, fondurile acordate în perioada 2023-2027 vor suplimenta acest neajuns cu până la 23%. În plus, Planurile promit susținere semnificativă a fermelor prin asigurarea distribuției echitabile a fondurilor, reducerea clivajelor financiare înregistrate la nivelul celor mai vulnerabile zone și creșterea susținerii financiare a fermelor. Cu toate acestea, toate planurile condiționează plățile directe de îndeplinirea a diferite condiții legate de practicarea agriculturii sustenabile, mai multe decât până acum. Astfel, statele vor compensa costurile mai mari ale fermelor și vor crește rentabilitatea afacerilor sustenabile, încurajând tot mai mulți fermieri să adopte acest sistem.
De asemenea, Planurile Naționale evidențiază și nevoia de a promova angajabilitatea în mediul rural, de a sprijini agricultura în zonele afectate de constrângeri naturale dar și de a încetini procesul de abandon al terenurilor agricole și depopularea mediului rural. Se așteaptă ca aproximativ 4% din totalul fermelor din Uniunea Europeană să beneficieze de sprijin financiar pentru investiții menite să crească gradul de productivitate al culturilor, iar per total, mai bine de 89% din fermele europene vor intra sub incidența sprijinului prin PAC, primind cel puțin o formă de susținere din partea statelor de care aparțin.
În ceea ce ține de pilonul al doilea, cel al conservării mediului, Comisia a evidențiat că majoritatea Planurilor Naționale urmăresc reducerea emisiilor de carbon, implementarea unor strategii de gestionare rațională a sănătății solului și a nutrienților artificiali, investiții în infrastructura de irigații și de stocarea a apei și creșterea gradului de adoptare a practicilor agriculturii sustenabile. Fondurile alocate în acest sens sunt în creștere în cazul tuturor statelor, dar este evidentă nevoia de atenție suplimentară din partea guvernelor în acest sens.
Pentru pilonul al treilea, consolidarea socio-economică a zonelor rurale, Comisia salută eforturile de susținere a instalării tinerilor fermieri și de promovare a transferului inter-generațional al afacerilor agricole, însă evidențiază și nevoia de a dezvolta oferta de locuri de muncă atractive în domeniu. În schimb, pentru ultimul pilon, Comisia avertizează statele despre insuficiența fondurilor alocate pentru instruire și educație, lipsa cărora va îngreuna adopția unei agriculturi bazate pe eficiență și cunoaștere.
În final, Comisia enumeră câteva dintre aspectele care necesită mai multă atenție din partea statelor UE. Acestea se referă în special la implementarea pe scară largă a strategiilor de gestionare a riscului în agricultură, abordarea holistică și pe termen lung a strategiilor de adaptare la schimbările climatice dar și implementarea de planuri mai extinse pentru protejarea biodiversității. Astfel, se așteaptă ca agricultura europeană să devină sustenabilă, performantă și competitivă până în 2027, oferind populației un grad înalt de siguranță alimentară cu impact minim asupra naturii și a resurselor sale prețioase.
Sursă text: European Commission, 2023 – „Strategic Plans for 2023-2027: joint effort and collective ambition”, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52023DC0707
Sursă imagine: Photo by Thomas Hertogh, https://unsplash.com/@tomashertogh?utm_content=creditCopyText&utm_medium=referral&utm_source=unsplash